Ce să mănânci în Iași?
Iași (în engleză Iasi) este cel mai important oraș din partea românească a regiunii istorice Moldova și fosta capitală a Principatului Moldovei. Bucătăria moldovenească e considerată cea mai fină din țară - se bazează pe carne de pasăre, brânzeturi și plăcinte umplute - iar Iașiul este cel mai bun loc în care s-o descoperi.
Iași și prima carte de bucate în limba română
Iașiul ocupă un loc aparte în istoria gastronomiei românești: chiar aici a apărut în 1841 prima carte de bucate scrisă în limba română, culegerea "200 rețete cercate de bucate, prăjituri și alte trebi gospodărești" a scriitorilor Costache Negruzzi și Mihail Kogălniceanu, viitorul prim-ministru al României. Era o carte de bucate pentru casele boierești - majoritatea rețetelor erau adaptări moldovenești ale unor modele pariziene și vieneze. La câțiva pași de oraș se află și renumita podgorie Cotnari - primele mențiuni ale viilor de aici datează încă din secolul al XIII-lea, iar faima vinurilor de aici se datorează domnitorului Moldovei, Ștefan cel Mare.
Ce să mănânci în Iași
- Tochitură moldovenească. Carne de porc înăbușită cu slănină, servită cu mămăligă, brânză rasă și ou ochi. Poartă numele Moldovei, regiunea al cărei centru este Iașiul, și nu lipsește din meniurile restaurantelor locale.
- Zeamă. Supă de găină cu tăiței de casă și pătrunjel proaspăt, acrită cu borș fermentat. Cea mai tipică supă din casele moldovenilor, la care localnicii țin cu sfințenie.
- Pârjoale moldovenești. Chiftele suculente din carne tocată, date prin pesmet, coapte sau prăjite. Chiar numele le trădează originea - Moldova e casa lor.
- Poale-n brâu. Plăcinte din aluat dospit umplute cu brânză dulce de vaci; numele - "poalele prinse în brâu" - vine de la felul în care aluatul se împăturește peste umplutură. O specialitate moldovenească pe care o găsești în orice brutărie din Iași.
- Plăcintă. Plăcintă cu brânză, cartofi sau mere. Se coace în toată România, dar și în Republica Moldova - în Iași o cumperi din piețe și din brutării.
- Alivancă. Prăjitură la cuptor din mălai, brânză dulce de vaci și smântână. Un desert moldovenesc pe care în afara regiunii aproape că nu-l mai găsești.
- Vinul din podgoria Cotnari. Crama Cotnari, din comuna cu același nume din județul Iași, se numără printre cele mai mari cinci crame din țară și s-a făcut cunoscută prin vinul alb dulce din soiul grasă de Cotnari. Tămâioasa românească spumantă de la ei mi-am dus-o acasă.
- … și, dacă vrei mai mult, alte câteva zeci de mâncăruri din toată țara te așteaptă în lista: Ce să mănânci în România.
Unde să mănânci în Iași?
- Beraria Veche. Restaurant cu o ofertă largă de mâncăruri tradiționale, porții mari și o grădină de vară plăcută. Aici am mâncat pentru prima dată mici la grătar și am tot revenit. Cu ospătarii te înțelegi în engleză.
- Restaurantul Rustic. Restaurant de hotel la marginea orașului, care gătește preparatele tradiționale moldovenești în stil modern și le servește elegant. Recomand coastele afumate cu cartofi țărănești, iar la desert papanași. Merită din plin drumul cu mașina sau cu taxiul. Dintre ciorbe găsești aici ciorbă de burtă și ciorbă de perișoare.
- Ciorbărie. Local din centru care servește doar ciorbe. Locul ideal ca să guști pentru prima dată supele moldovenești.
- Piața Alexandru cel Bun. Piață pentru localnici, cu legume, verdețuri, brânzeturi și murături. Aici am văzut pentru prima dată în viața mea căpățâni întregi de varză murată pentru sarmale. Ia-ți numerar, la tarabe nu poți plăti cu cardul.
- Petru. Lanț de brutării cu magazine în tot orașul, de unde îmi luam cel mai des covrigi - sărați cu mac, dar și umpluți cu magiun sau cu gem de vișine.
- Covrigi Calzi Miki. O brutărie renumită, cât un chioșc de ziare - prin geamuri vezi cum ies covrigii direct din cuptor. Cumpără-i cât sunt încă calzi, atunci sunt cei mai buni.
Cu excepția pieței, am plătit peste tot cu cardul fără nicio problemă.
Iașiul nu e un oraș turistic și tocmai de aceea e locul potrivit ca să descoperi bucătăria românească - prețurile sunt gândite pentru localnici, la fel și mâncarea.
Poftă bună în Iași!
Dan Špaňhel
Sunt Dan. Scriu doar despre ce am gustat eu însumi - de la taraba de pe stradă până la steaua Michelin. De dragul mâncării am străbătut jumătate de lume și am gustat tot ce se poate - ba chiar și ce nu se poate.
Papanași: desertul din brânză de vaci, smântână și dulceață
Papanașii sunt gogoșele prăjite din aluat de brânză de vaci, un inel cu o bilă mică deasupra, înecat în smântână și dulceață - singurul desert românesc din clasamentul celor mai bune o sută de deserturi din lume. Îți explic de ce nu sunt gogoși, ce au în comun cu găluștele cu brânză de vaci de la cantina școlii din Cehia și ce gust au avut la restaurantul Rustic din Iași.
Ciorbă: supele acre ale bucătăriei românești
Ciorbă e numele generic al supelor acre din bucătăria românească, consistente și atât de sățioase încât, cu o felie de pâine, țin loc de un prânz întreg. Limba română le deosebește de supa neacrită după un singur criteriu, aciditatea, care vine din lămâie, din moare de varză sau din apa de tărâțe fermentate numită borș. Eu am gustat patru dintre ele: rădăuțeana din 1982, ciorba de cocoș, ciorba de burtă și cea de perișoare cu leuștean.
Piața Alexandru cel Bun, Iași: piața localnicilor
Piața Alexandru cel Bun este cea mai mare piață din Iași - un hectar de tarabe într-un cartier de blocuri, unde vin la cumpărături localnicii, nu turiștii. Acolo am văzut pentru prima dată căpățâni întregi de varză puse la murat pentru sarmale, butoaie cu castraveți murați, hrean vândut la kilogram și nuci proaspăt curățate de coaja verde. Numele pieței trimite la un document din 1408, cea mai veche mențiune despre Iași.
Covrigi: gustarea caldă de la ghișeul brutăriei
Covrigii sunt inele din aluat dospit presărate cu mac, susan sau sare, vândute la ghișeele brutăriilor din toată țara și mâncate încă calde, cel mai bine cu chefir. Numele l-a împrumutat România de la o pâine bulgărească, iar cei mai faimoși covrigi subțiri se coc la Buzău. În Iași se cumpără de la ghișeele rețelei Petru și de la Calzi Miki, o brutărie cât un chioșc de ziare.