Ce să mănânci în Mauritius? Mâncăruri tradiționale mauritiene și preparate specifice

Bucătăria mauritiană este un amestec pestriț de bucătărie indiană, chinezească, creolă și franțuzească. Mica insulă din Oceanul Indian a fost populată treptat de coloniști francezi, sclavi africani, muncitori indieni aduși pe bază de contract și negustori chinezi - și fiecare comunitate și-a adus propriile rețete. Așa că în același meniu găsești una lângă alta o lipie indiană, tăiței chinezești și un curry creol. Influențele bucătăriei franceze le recunoști mai ales la deserturi și la numele felurilor de mâncare, care se scriu și azi în franceză.

Mâncarea din Mauritius e ieftină și mult mai variată decât te-ai aștepta de la o insulă cu 1,3 milioane de locuitori.

Cele mai multe mâncăruri le cumperi ca street food - direct pe stradă, în piețe sau în bistrouri mici, care adesea sunt specializate în unul-două feluri. Street food-ul e aici felul obișnuit în care mănâncă localnicii din toate comunitățile.

Mâncare tradițională mauritiană

Cel mai des dai în Mauritius peste lipii umplute. Roti, rotunde, și farata, pătrate, se coc pe o plită încinsă, se ung cu ulei sau cu unt clarifiat și se umplu cu amestecuri de curry vegetariene sau cu carne. Roti și farata sunt mâncarea tuturor generațiilor - mic dejun, prânz și cină înfășurate în hârtie.

A doua mare influență a adus-o comunitatea chineză. Tăițeii prăjiți mine frit, tăițeii fierți mine bouillie și orezul prăjit riz frit sunt mâncăruri pe care le întâlnești absolut peste tot. Pe lângă ele poți comanda câteva găluște boulettes, care se pregătesc toată ziua în oale uriașe cu aburi, în fața bistrourilor. Un capitol aparte este bol renversé - "bolul răsturnat", pe care chelnerul ți-l întoarce abia la masă, iar pe farfurie apar straturi de sos, orez, legume, carne și un ou ochi în vârf.

Comunitatea indiană i-a dat insulei orezul briani, supa groasă haleem și curry de tot felul. La felurile principale se servesc o mulțime de garnituri - chutney, legumele murate achard sau mango murat. Pe fiecare masă găsești și un sos sau o pastă de chili, cu care localnicii își condimentează mâncarea cât se poate de generos.

Bucătăria mauritiană se bazează destul de mult pe carbohidrați, iar carne nu prea găsești în mâncăruri. Tocmai de aceea mi-a plăcut atât de mult bol renversé - are mai multă carne și nu e prăjit.

Mâncarea națională a Mauritiusului

Mâncarea națională a Mauritiusului este considerată dholl puri - o lipie subțire din aluat cu mazăre galbenă fiartă. Au adus-o pe insulă muncitorii indieni sub contract, care veneau aici în secolul al XIX-lea să lucreze pe plantațiile de trestie de zahăr, iar lipia lor ieftină a cucerit treptat toată insula. Pentru că se prepară mai greu, lipiile se fac dinainte, iar vânzătorul doar le unge cu amestecul ales și, dacă vrei, cu sos de chili - și în douăzeci de secunde ai mâncarea în mână.

Cel mai ușor dai de dholl puri în Port Louis, unde tarabele stau direct pe stradă și în Piața Centrală. În Flic en Flac, surprinzător, n-am văzut niciun vânzător în tot sejurul - încă un motiv să mergi la mâncare în orașe.

Ce să mănânci în Mauritius

Lista mea de mâncăruri și băuturi mauritiene care merită gustate:

• Dholl puri. Lipia națională cu mazăre galbenă, umplută cu amestecuri de curry. Cel mai ușor o găsești în Port Louis și e gata în douăzeci de secunde.
• Roti și farata. Lipiile umplute peste care dai cel mai des în Mauritius. Diferă doar ca formă - roti e rotundă, farata pătrată.
• Mine frit. Tăiței cu ou, prăjiți cu legume, carne sau creveți. Prima mea mâncare de pe insulă.
• Mine bouillie. Tăiței fierți cu legume și carne. În unele bistrouri porția e udată cu o supă concentrată de pui.
• Riz frit. Orez prăjit, adus pe insulă de imigranții chinezi. Seamănă mult cu rizoto, un fel de pilaf cu carne și legume pe care îl gătim acasă, în Cehia.
• Bol renversé. "Bolul răsturnat" cu orez, legume, carne și ou ochi, pe care chelnerul îl întoarce abia la masă. O mâncare cu un mic show culinar.
• Boulettes. Găluște mici din pește, carne sau legume, gătite la abur. Cele mai iubite sunt cele din leguma locală chou chou (chayote).
• Romul mauritian. Se face din melasă și din suc pur de trestie de zahăr și se maturează în butoaie de stejar. Îl poți degusta direct în distilerii.
• Berea mauritiană. Beri lager de la fabrica de bere Phoenix și beri artizanale The Thirsty Fox și Flying Dodo. Pe căldură mi s-au părut excelente.
• Teokon farci. Tofu umplut, gătit la abur și servit într-o supă limpede. Chiar și numele amestecă creola cu franceza.
• Briani de pui. Varianta mauritiană a biryaniului indian, din orez basmati și pui marinat. Se servește cu legume murate și chutney.
• Haleem. Supă groasă din grâu, linte și carne, cu multe condimente. Alături de o lipie ține loc și de fel principal.
• Curry creol. Baza meniurilor de pe insulă - de pui, de pește sau de creveți, cu orez și o mulțime de garnituri, de la linte la legume murate. Cel mai bun e în restaurantele mici de familie.
• Rougaille. Mâncare creolă din roșii, ceapă, usturoi și condimente, la care se adaugă pește, cârnați sau ouă. După curry, cea mai răspândită mâncare creolă.
• Gâteaux piment. Bile prăjite din mazăre galbenă măcinată, cu chili. Cea mai răspândită gustare de pe insulă, se vinde la bucată.
• Samosa. Triunghiuri prăjite cu umplutură de cartofi.
• Chana puri. Bile pufoase umplute, din aluat dospit. Chana puri e preferata mea.
• Hakien. Rulouri de primăvară mauritiene cu umplutură de carne, creveți și legume. Trecerea dublă prin aluat le face extra crocante.
• Piment farci. Ardei iuți umpluți cu un amestec de carne și creveți, prăjiți în aluat. Iuțeala e o adevărată loterie - depinde dacă bucătarul a lăsat sau nu semințele înăuntru.
• Gato arouille. Bile prăjite din rădăcină de taro rasă, cu ghimbir. Crocante pe dinafară, fragede înăuntru.
• Tekwa. Plăcintă mică, dulce și prăjită, umplută cu mazăre galbenă, fenicul și nucă de cocos. Pentru mine, cel mai interesant gust nou pe care l-am descoperit pe insulă.
• Alouda. Shake de lapte cu semințe de busuioc și jeleu de agar ras, adesea cu o cupă de înghețată. Răcoritor și nu prea dulce.
• Achard. Fructe și legume murate într-un amestec de turmeric, semințe de muștar și ulei din semințe de bumbac. Se servește la felurile principale, cam ca un chutney.
• Ananas cu chili și mango murat. O delicatesă stradală din piețe și de la tarabele de pe plajă. Combinația de fructe dulci și chili iute funcționează de minune.
• Satini pomme d'amour. Chutney crud de roșii cu ceapă, coriandru și chili - pe insulă însoțește aproape orice mâncare.
• Salată de gâteaux piments. Gustări fărâmițate cu roșii, castraveți și coriandru. În Mauritius se servește la o bere bine răcită.
• Pește și fructe de mare. Proaspete din Oceanul Indian - în piețe și în restaurante. Niște calamari incredibil de fragezi am primit ca aperitiv într-un restaurant de familie din Flic en Flac.
• Rasgulla. Bile de lapte prăjite și înmuiate în sirop de zahăr. Varianta mauritiană diferă de cea indiană - bilele se prăjesc mai întâi.
• Napolitaine. Un biscuit roz pe care nu ai cum să-l ratezi - două fursecuri cu unt lipite cu gem și glazurate. În ciuda numelui, un desert pur mauritian.
• Sagoo au lait. Lapte dulce cu perle de tapioca și condimente. Ca textură amintește de o budincă lichidă.
• Nucă de cocos proaspătă. Vânzătorul deschide nuca cu macheta, tu bei apa, iar apoi îți taie miezul. Mie îmi amintește de gustul nucilor verzi.
• Litchi. În sezon, din decembrie, insula e literalmente plină de ele. Proaspăt culese au un cu totul alt gust decât cele care ajung până la noi.
• Suc de trestie de zahăr. Se stoarce chiar în fața ta, în piețe. Nu e atât de dulce cât te-ai aștepta.

Băuturi tradiționale mauritiene

Băutura tradițională fără alcool a Mauritiusului este alouda. Lapte integral și lapte condensat răcite, sirop aromat, semințe de busuioc înmuiate și jeleu de agar ras - și adesea încă o cupă de înghețată deasupra. Eu am gustat-o la renumita tarabă Alouda Pillay din Piața Centrală din Port Louis și a fost excelentă: răcoritoare, nu prea dulce, cu o aromă plăcută de vanilie.

Pe căldură prinde bine și o nucă de cocos proaspătă - tarabele cu nuci de cocos stau pe plaje și în piețe, iar vânzătorul ți-o deschide cu macheta chiar sub ochii tăi. În piețe dai și de suc de trestie de zahăr proaspăt stors.

Insula are și ceai propriu. Plantația Bois Chéri din sudul insulei cultivă ceai încă din 1892, iar ceaiul negru cu vanilie îl primești chiar și la micul dejun de la hotel. În plus, un pachet încape ușor în bagaj - face parte din ponturile mele despre ce să aduci din Mauritius.

Piața berii e dominată de fabrica Phoenix, care produce bere încă din 1963. Pe lângă lagerele ei, merită gustate și mărcile artizanale The Thirsty Fox și Flying Dodo - berea mauritiană m-a surprins plăcut pe vremea caniculară.

Mai presus de toate, Mauritius este însă țara romului. Tradiția producerii lui datează din secolul al XVIII-lea, iar mărci precum Chamarel, Medine sau Saint Aubin produc romuri albe și învechite din melasă și suc de trestie. Din rom alb, lime și sirop de trestie se prepară cocktailul local Ti Punch.

Cum să te bucuri din plin de mâncarea mauritiană

• Gustă mâncarea națională dholl puri direct pe stradă. Cel mai ușor o găsești în Port Louis - de exemplu în Piața Centrală sau la tarabele din jur.
• Alege localurile la care stau la coadă localnicii. În zonele turistice e cel mai sigur indiciu de calitate. Exact așa mi-am găsit bistrourile preferate în Flic en Flac.
• Mergi la masă mai devreme. Gustările populare precum hakien sau gato arouille se terminau de obicei pe la ora două după-amiaza.
• Mergi după street food în piețele din interiorul insulei. În Curepipe și Quatre Bornes întâlnești foarte puțini turiști, iar mâncarea e mai ieftină decât pe coastă.
• Cu chili-ul începe cu prudență. Sosurile de pe mese și ardeii umpluți piment farci pot fi cu adevărat iuți. Poți adăuga oricând - iar vânzătorul se va bucura.
• Cumpără fructe de sezon. Litchi, mango sau ananasul se coc chiar pe insulă și la gust sunt cu câteva clase peste fructele care ajung la noi de la celălalt capăt al lumii.
• Lasă loc în valiză. Romul, ceaiul cu vanilie sau amestecurile de condimente sunt suveniruri excelente - am scris despre ce să aduci din Mauritius.

Cea mai bună mâncare mauritiană

Dacă ar trebui să aleg trei favorite personale, atunci cele mai bune mâncăruri mauritiene pentru mine sunt:

1. Tekwa. Am cumpărat-o pe nevăzute și a fost cel mai interesant gust nou din toată călătoria. Combinația de mazăre galbenă, fenicul și zahăr sună năstrușnic, dar crede-mă, funcționează.
2. Bol renversé. Mai multă carne, nimic prăjit și, pe deasupra, un mic show la servire. Exact ce am apreciat în bucătăria mauritiană plină de carbohidrați.
3. Chana puri. Aluat dospit pufos și o umplutură de cartofi și mazăre excelent condimentată - mi-a plăcut atât de mult, încât acasă, în Cehia, îmi lipsește de-a dreptul.

Piețele din Mauritius și street food

Piețele sunt pentru mine cel mai bun loc în care să cunoști bucătăria mauritiană. Cea mai cunoscută este Piața Centrală din Port Louis - hale pline de fructe, legume, ierburi aromatice și condimente, lângă ele vânzători de carne și pește, iar într-o clădire separată bistrouri mici. Îți recomand să n-o ratezi, chiar dacă nu cumperi nimic.

O alternativă mai modernă este piața de la autogara Victoria, de unde pleacă autobuze spre toate colțurile insulei. Aici mi-am cumpărat, înainte de drumul spre Flic en Flac, câteva gâteaux piments și alte gustări.

Dacă vrei să mănânci unde mănâncă localnicii, mergi în interiorul insulei. Piața din Curepipe m-a cucerit cu clădirea ei colorată și cu food truck-urile din jur, iar piața din Quatre Bornes cu un food court plin de bistrouri mici. La amândouă ajungi comod din Port Louis cu tramvaiul nou-nouț, cu aer condiționat.

Excursii gastronomice în Mauritius

Zahărul și romul țin de Mauritius la fel de mult ca plajele - și merită să faci excursii pentru ele. În muzeul L'Aventure du Sucre din Pamplemousses vizitezi o fabrică de zahăr istorică și afli povestea trestiei de zahăr pe insulă. Pe mine m-a distrat cel mai mult degustarea: vreo zece tipuri de zahăr, care chiar au gusturi diferite.

Iubitorii de rom se vor bucura de Rhumerie de Chamarel - un tur prin tot procesul de producție, încheiat cu o degustare de opt mostre. Ține cont că e mai bine să vii aici cu taxiul.

Iar dacă vii în sezon, încearcă să te oprești la una dintre livezile de litchi - în fața celor mai multe stă o tarabă cu fructe proaspăt culese. Eu, după ce m-am înțeles cu fermierii, am avut ocazia să văd recoltatul de aproape, iar un litchi cules direct din pom a avut un gust incredibil.

Cum să mulțumești pentru mâncare în Mauritius

În Mauritius te descurci în engleză și franceză, dar între ei localnicii vorbesc creola mauritiană.

"Mersi" (mersi) - mulțumesc. Vine din francezul "merci" și îl folosești exact la fel. Dacă vrei să mulțumești mai călduros, spune "Mersi bokou" (mersi bocu) - mulțumesc mult.

Răspunsul va fi cel mai probabil "Padkwa" - n-ai pentru ce.

Curiozități despre mâncarea mauritiană

• Trestia de zahăr a fost adusă în Mauritius de coloniștii olandezi încă de la începutul secolului al XVII-lea. Datorită climei tropicale umede a crescut atât de bine, încât în secolul al XIX-lea insula ajunsese printre marii producători de zahăr ai lumii.
• Bagasa rămasă după stoarcerea trestiei nu se aruncă. Se transformă în biocombustibil, din care se produce electricitate pe insulă.
• Câmpurile de trestie de zahăr se ard înainte de recoltare. Frunzele mărunte ard, iar muncitorilor le rămân doar tulpinile groase; arderea necesită autorizație și are loc de obicei noaptea.
• Roti și farata diferă doar ca formă. Lipia rotundă e roti, cea pătrată farata - aluatul și umpluturile sunt aceleași.
• Supa fierbinte cu găluște e o mâncare îndrăgită chiar și pe o caniculă de treizeci de grade. Mă așteptam să fie ultimul lucru pe care l-ar comanda localnicii - și până la urmă am comandat-o în repetate rânduri și eu.
• Numele mâncării teokon farci amestecă două limbi. Teokon înseamnă în creolă tofu, iar farci în franceză umplut - o ilustrare mai bună a felului în care s-au împletit bucătăriile pe insulă cu greu găsești.
• În legumele murate achard intră ulei din semințe de bumbac. Gustul lui e foarte specific și nu e pe placul oricui - îți recomand să încerci mai întâi un pachet mai mic.
• Pe insulă se cultivă ceai din 1892. Plantația Bois Chéri din sudul insulei aprovizionează și azi tot Mauritiusul cu ceai negru cu vanilie.
• În Mauritius, toate berile la sticlă au garanție. Fabrica artizanală Flying Dodo face în plus mini-șarje de doar 500 de litri și în fiecare lună inventează o rețetă nouă.
• Pomii de litchi sunt protejați cu plase mari. Fructele coapte sunt o delicatesă pentru păsările locale și pentru vulpile zburătoare. Se culeg manual, cu o bucățică de rămurică - după ce e cules, un litchi nu se mai coace.
• Terminalul de tramvai din Curepipe poartă numele lui Jan Palach. Când am întrebat de el la o tarabă cu gustări, mi-au arătat mândri placa cu numele lui. O urmă cehă neașteptată în mijlocul Oceanului Indian.

Bucură-te de Mauritius și de cele mai bune mâncăruri mauritiene!

Dan Špaňhel

Sunt Dan. Scriu doar despre ce am gustat eu însumi - de la taraba de pe stradă până la steaua Michelin. De dragul mâncării am străbătut jumătate de lume și am gustat tot ce se poate - ba chiar și ce nu se poate.

Despre mine Contact

Mauritius 7 decembrie 2022

Ce să aduci din Mauritius?

Bucătăria din Mauritius amestecă influențe indiene, chinezești, africane și franțuzești, iar suvenirurile culinare locale sunt la fel de variate. Eu am adus de pe insulă un set de degustare de rom Saint Aubin, un amestec de condimente pentru aromatizarea lui, cafea de la prăjitoria Dodo Café și ceai cu vanilie Bois Chéri. Chipsurile sărate de banane și bomboanele iuți de ghimbir mi-au îndulcit lungul zbor spre casă.