Ce să mănânci în România? Mâncăruri tradiționale românești și preparate specifice
Papanași: desertul din brânză de vaci, smântână și dulceață
Papanașii sunt gogoșele prăjite din aluat de brânză de vaci, un inel cu o bilă mică deasupra, înecat în smântână și dulceață - singurul desert românesc din clasamentul celor mai bune o sută de deserturi din lume. Îți explic de ce nu sunt gogoși, ce au în comun cu găluștele cu brânză de vaci de la cantina școlii din Cehia și ce gust au avut la restaurantul Rustic din Iași.
Ciorbă: supele acre ale bucătăriei românești
Ciorbă e numele generic al supelor acre din bucătăria românească, consistente și atât de sățioase încât, cu o felie de pâine, țin loc de un prânz întreg. Limba română le deosebește de supa neacrită după un singur criteriu, aciditatea, care vine din lămâie, din moare de varză sau din apa de tărâțe fermentate numită borș. Eu am gustat patru dintre ele: rădăuțeana din 1982, ciorba de cocoș, ciorba de burtă și cea de perișoare cu leuștean.
Piața Alexandru cel Bun, Iași: piața localnicilor
Piața Alexandru cel Bun este cea mai mare piață din Iași - un hectar de tarabe într-un cartier de blocuri, unde vin la cumpărături localnicii, nu turiștii. Acolo am văzut pentru prima dată căpățâni întregi de varză puse la murat pentru sarmale, butoaie cu castraveți murați, hrean vândut la kilogram și nuci proaspăt curățate de coaja verde. Numele pieței trimite la un document din 1408, cea mai veche mențiune despre Iași.
Cozonac: pâinea dulce de sărbătoare
Cozonacul este o pâine dulce de sărbătoare, din aluat dospit bogat, cu umplutură de nucă, cacao, mac sau rahat, rulată în spirală și coaptă în tavă alungită. Se face de Crăciun și de Paște și aparține unei familii din care mai fac parte kozunakul bulgăresc, tsoureki-ul grecesc și panettone-ul italian. Un cozonac bun se recunoaște după felul în care se rupe pe fir, în fâșii lungi.
Covrigi: gustarea caldă de la ghișeul brutăriei
Covrigii sunt inele din aluat dospit presărate cu mac, susan sau sare, vândute la ghișeele brutăriilor din toată țara și mâncate încă calde, cel mai bine cu chefir. Numele l-a împrumutat România de la o pâine bulgărească, iar cei mai faimoși covrigi subțiri se coc la Buzău. În Iași se cumpără de la ghișeele rețelei Petru și de la Calzi Miki, o brutărie cât un chioșc de ziare.
Berea românească: Ursus, Timișoreana, sticlele de PET și scena berii artizanale
Berea românească e, în cele mai multe pahare, un lager blond de la unul dintre cele trei concerne străine cărora le aparțin Ursus, Timișoreana, Ciuc și Bergenbier. Prima fabrică de bere a fost înființată la Timișoara în 1718 de armata habsburgică, sticlele de plastic de doi litri și jumătate au cucerit țara în anii '90, iar din 2013 crește scena berii artizanale, inclusiv în Iași. O trecere în revistă a mărcilor și a celor patru beri pe care le-am gustat.
Colivă: grâul de pomenire care se împarte pentru sufletul celor adormiți
Coliva este grâu fiert și îndulcit, cu nuci, zahăr și scorțișoară, modelat ca o movilă și decorat cu o cruce de cacao. Nu se face pentru prânz, ci pentru înmormântări și parastase, după care se împarte de pomană în fața bisericii, pentru sufletul celui adormit. Obiceiul e comun întregii lumi ortodoxe, din Grecia până în Serbia, iar numele vine de la o monedă măruntă grecească.