Ce să mănânci în Catania?

Catania este al doilea oraș ca mărime din Sicilia, întins pe coasta de est a insulei, chiar la poalele vulcanului Etna. Centrul baroc, construit din piatră vulcanică întunecată, face parte din patrimoniul UNESCO, iar deasupra orașului veghează patroana lui, Sfânta Agata, a cărei sărbătoare din februarie Catania o trăiește din plin - inclusiv în farfurie. Tocmai ei îi datorează orașul cele mai celebre dulciuri ale sale.

Pe mine Catania m-a cucerit cu energia ei brută: piața de pește unde se strigă peste tarabele cu gheață, brutăriile unde pizza se vinde la kilogram și bistrourile excelente din care mirosul mâncării ajunge două străzi mai încolo.

Piețele din Catania

Piața de pește La Pescheria (în siciliană Piscarìa), chiar în spatele fântânii Amenano de lângă catedrală, este una dintre cele mai vechi piețe din Italia și cu siguranță una dintre cele mai gălăgioase - peștele se vinde aici pe tarabe de marmură cel puțin de la începutul secolului al XIX-lea. Pește-spadă, caracatițe și creveți pe mormane de gheață, iar peste toate, strigătele neîncetate ale vânzătorilor. Tocmai acestor strigăte li se spune în siciliană "vuciata" - și de la ele își trage numele și restaurantul meu preferat din Catania, restaurantul Vuciata. Pentru legume, fructe și brânzeturi se merge apoi la piața din Piazza Carlo Alberto, căreia în siciliană i se spune Fera 'o Luni, adică piața de luni.

Ce să mănânci în Catania

• Pasta alla Norma. Paste cu vinete prăjite, roșii, busuioc și ricotta salata, o brânză sărată. S-a născut în Catania și poartă numele operei Norma a lui Vincenzo Bellini, născut în oraș - se spune că dramaturgul Nino Martoglio ar fi exclamat în fața farfuriei "È una Norma!", adică "asta e o adevărată Norma!". Astăzi o gătește toată Italia, dar casa ei rămâne aici; eu am mâncat pennette alla Norma la pizzeria Sicilia Bedda.
• Arancino. O bilă de orez prăjită, cu umplutură - doar că în Catania nu e bilă: varianta din estul Siciliei e ascuțită, iar forma ar trimite, se spune, la Etna; i se spune la masculin arancino, în timp ce Palermo ține la arancina rotundă. Arancino-ul meu din Catania, de la Munnu Arancinu, ascundea salsiccia, ciuperci și brânză cu trufe.
• Pizza secca. "Pizza uscată" - o foaie de aluat întinsă la câțiva milimetri, unsă cu pastă de roșii cu oregano și coaptă până devine crocantă. Se vinde la kilogram în brutării și e o specialitate locală a Cataniei și a împrejurimilor ei; în restul Siciliei n-o vei găsi.
• Cartocciata. O semilună moale din aluat dospit, umplută cel mai des cu șuncă, mozzarella și roșii. Alături de cipollina și de arancino, e simbolul rosticceriei din Catania - tejghelele cu produse de patiserie calde și umplute, cărora aici li se spune tavola calda.
• Minne di sant'Agata. Coșulețe din aluat fraged umplute cu ricotta, acoperite cu glazură albă și decorate cu o cireașă - prin formă amintesc de sânii Sfintei Agata, pe care, potrivit legendei, i-a pierdut în timpul torturii. Sunt simbolul cultului patroanei Cataniei și sezonul lor atinge apogeul în preajma sărbătorii ei, pe 3-5 februarie. Paradoxal, eu am ajuns să le gust abia în Palermo.
• Rame di Napoli. Biscuiți moi cu cacao și glazură de ciocolată, care se coc de Ziua Morților. În ciuda numelui, n-au nicio legătură cu Napoli - rețeta e din Catania, iar numele trimite la monedele de cupru ale Bourbonilor. Ai mei au fost de la cofetăria Savia.
• Seltz limone e sale. Sifon cu suc de lămâie și un praf de sare, băutura numărul unu a Cataniei. Se prepară la chioșcurile din fontă prezente în oraș încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea - le găsești pe Via Etnea și lângă catedrală.
• Granita cu brioche col tuppo. Micul dejun sicilian: gheață pisată cremoasă și o brioșă cu unt, cu un "coc" deasupra. Obiceiul e respectat pe toată insula, dar estul - Catania și Messina - e bastionul lui; granita din Catania e de obicei mai densă și mai compactă decât cea cremoasă din Messina.
• Spremuta din portocale roșii. Suc proaspăt stors din soiurile tarocco, moro și sanguinello, cultivate la poalele Etnei sub denumirea protejată Arancia Rossa di Sicilia IGP. Sezonul lor e iarna - tocmai nopțile reci dau miezului culoarea roșie ca sângele.
• … și încă zeci de alte preparate siciliene din listă: Ce să mănânci în Sicilia.

Unde să mănânci în Catania?

• Vuciata. Restaurant în centrul istoric, numit după strigătele negustorilor din Pescheria. E unul dintre localurile pe care nu ratez niciodată ocazia să le vizitez: parmigiana, carpaccio de ton cu portocală siciliană sau spaghettoni cu bottarga de ton și lime.
• Trattoria Serafino. Trattorie tradițională unde am gustat involtini di pesce spada - rulouri umplute din pește-spadă, ajunse aici din vecina Messina. Au și paste vegetariene cu gusturi siciliene.
• La Luna. Un local discret la marginea orașului, unde mi-au servit un pani cunzatu de-a dreptul divin - pâine din griș de grâu dur încărcată cu anșoa, brânză pepato și două feluri de roșii. Pizzele de aici sunt garnisite și cu mortadella și fistic.
• Sicilia Bedda. Pizzerie și bistro: pennette alla Norma, pizza Etnea cu n'duja siciliană și ardei iute. Un loc bun unde să guști clasicele din Catania dintr-un singur meniu.
• Munnu Arancinu. Local mic specializat în arancino ascuțit din Catania, cu o mulțime de umpluturi - al meu, "ammuncciata", combina salsiccia, ciuperci și brânză cu trufe.
• Pasticceria Savia. Cofetărie celebră pe Via Etnea. Eu am venit aici pentru biscuiții Rame di Napoli, dar vitrinele gem și de alte dulciuri din Catania.
• Uzeda Cafè. Cafenea în centru, cu o selecție bogată de prăjituri mici și deserturi la cafea - o oprire bună pentru o pauză dulce în timpul plimbării prin orașul baroc.
• Scirocco Sicilian Fish Lab. Bistro cu pește în centru: o tejghea plină de salate cu fructe de mare, pește afumat și caponata de pește, iar alături bere siciliană Birra dello Stretto. Aici poți mânca pește și fără să te așezi la o cină lungă.
• Bar Vermut. Enotecă hipster și bar de vermut, unde la vin sau la vermut ți se aduc platouri cu mezeluri, brânzeturi și gustări din pește. Numai bun pentru o oprire în drum spre casă, prin Catania de seară.

Palermo o fi vitrina bucătăriei siciliene, dar recunosc fără să mă las rugat: dintre toate orașele Siciliei, în Catania am mâncat cel mai bine și cel mai ieftin.

Poftă bună în Catania!

Dan Špaňhel

Sunt Dan. Scriu doar despre ce am gustat eu însumi - de la taraba de pe stradă până la steaua Michelin. De dragul mâncării am străbătut jumătate de lume și am gustat tot ce se poate - ba chiar și ce nu se poate.

Despre mine Contact