Bere palestiniană: Shepherds de la fabrica de bere Birzeit
Pe etichetă, tânăra fabrică de bere a desenat un păstor cu toiag - în ținutul din jurul Betleemului greu ai găsi un motiv mai firesc. Autoritatea Palestiniană a respins însă propunerea: figura ar fi semănat prea mult cu Isus, iar locul lui nu e pe o sticlă de bere. Oamenilor de la fabrica de bere le-au trebuit trei luni ca să convingă autoritățile că un păstor e pur și simplu un păstor.
Shepherds este un lager blond de tip Pilsner de la o microberărie din orașul Birzeit - una dintre puținele beri produse chiar în Palestina.
Berea păstorilor
Numele englezesc înseamnă păstori, iar cel arab, جعة الرعاة, spune același lucru: berea păstorilor. Trimite la personajele pe care toată lumea le cunoaște din povestea Nașterii de la Betleem - păstorii de pe câmpurile din jurul Betleemului au fost primii care au aflat că s-a născut pruncul. Și numele, și eticheta se inspiră din memoria creștină a ținutului în care se află fabrica de bere: Birzeit este un orășel creștin de lângă Ramallah, iar producția de bere din Palestina este în întregime treaba minorității creștine, pentru că majoritatea musulmană refuză alcoolul din motive religioase.
A doua fabrică de bere dintr-o țară în care berea nu e la ordinea zilei
Birzeit Brewery a fost fondată în 2013 de cei trei frați Sayej; prima sticlă au vândut-o însă abia în vara lui 2015, pentru că autorizațiile și importul echipamentelor durează în Cisiordania mai mult decât oriunde altundeva. Nu au fost primii: cu două decenii mai devreme luase naștere, într-un alt sat creștin, fabrica de bere Taybeh, prima microberărie din tot Orientul Mijlociu - a luat-o înaintea primei microberării israeliene cu vreo zece ani și a avut la vremea ei chiar sprijinul lui Yasser Arafat. Printre berile din regiune se mai numără Almaza din Liban și Petra din Iordania, care, în ciuda numelui, se produce la Amman; iar dincolo de graniță curge berea israeliană Goldstar.
A face bere în Cisiordania e o adevărată performanță logistică: materiile prime din Europa ajung în porturile israeliene în două săptămâni, dar până la fabricile de bere palestiniene mai fac apoi luni întregi, iar sticlele gata îmbuteliate așteaptă la punctele de control, unde soldații deschid uneori chiar și butoaiele - o livrare la Ierusalim, la douăzeci de minute de mers pe șosea, se poate lungi la câteva ore. Cât de fragilă e afacerea asta s-a văzut în timpul celei de-a doua intifade: vânzările Taybeh au scăzut atunci cu nouăzeci la sută, iar fabrica de bere s-a menținut pe linia de plutire vânzând ulei de măsline. Cu toate acestea, Shepherds se vinde și în Israel și se exportă în Italia, Chile și SUA - peste toate barierele, până dincolo de ocean.
Pe lângă blonda-fanion, gama mai cuprinde un amber ale și un stout negru. Baza de tip Pilsner face ca un ceh să se simtă ca acasă de la primul pahar; doar să nu te aștepți să găsești bere la fiecare colț - în Palestina, alcoolul se servește mai ales în orașele creștine și în localurile turistice. Iar cine vrea să vadă berea palestiniană în toată splendoarea ei poate merge la Oktoberfestul din Taybeh: se ține din 2005, iar la bere se dansează dabke.
O sticlă cu apă în Betleem
Am băut Shepherds în partea turistică a Betleemului, unde sticla rece se vindea la pachet cu o jumătate de litru de apă, în total 15 ILS (4 EUR). Avea exact gustul pe care trebuie să-l aibă un lager blond: curat, cu o amăreală fină de hamei și fără surprize exotice - pentru un ceh, aproape ca acasă. Și apoi berea asta m-a surprins încă o dată: aceeași sticlă am văzut-o mai târziu și într-un magazin din Israel. Punctele de control țin pe loc butoaiele, nu și setea.
Dan Špaňhel
Sunt Dan. Scriu doar despre ce am gustat eu însumi - de la taraba de pe stradă până la steaua Michelin. De dragul mâncării am străbătut jumătate de lume și am gustat tot ce se poate - ba chiar și ce nu se poate.
