Restaurantul La Vita, Nový Bor: bucătărie italiană excelentă
Puțini s-ar aștepta la așa ceva în Nový Bor, dar pe strada Purkyňova 173 dai peste un local care ar putea sta liniștit undeva în Italia. Restaurantul La Vita este de-a dreptul o revelație gastronomică în zona aceasta, și cum petrec destul de mult timp în regiunea Česká Lípa, știu bine că nu exagerez.
La Vita mizează pe bucătăria italiană, pe care o face cu eleganță și bun gust. Încă de la intrare te întâmpină un interior modern și totuși primitor: linii curate, decorațiuni discrete și o atmosferă care nu pare deloc rece.
Meniul de la La Vita mizează pe clasice italiene de încredere și le servește cu lejeritate și precizie. Prețurile sunt vizibil mai mari decât în localurile din jur, dar pe măsură sunt și calitatea, și experiența.
Poți începe doar cu un bol de măsline siciliene sau îți poți face poftă cu o bruschetta clasică cu roșii și burrata. Cei care iubesc gusturile intense vor aprecia tartarul din mușchi de vită, completat cu trufe, brânză Fontina și gălbenuș confiat; dacă iubești carnea de vită maturată și gustul intens al trufelor la fel de mult ca mine, o să fii încântat.
La paste domină clasicele, precum spaghetele carbonara, iar dintre felurile principale cu carne nu ai cum să treci cu vederea porchetta coaptă lent, cu piure de cartofi și un sos concentrat de vită. Un fel de mâncare fără de care, personal, nu-mi pot imagina nicio vizită la Roma. O alternativă mai ușoară este, de exemplu, caracatița la grătar, servită cu salată proaspătă.
Iar dacă închei seara cu un tiramisu, pleci cu senzația că ai mâncat cel mai bun desert italian din tot ținutul.
Întregul meniu pare echilibrat, e plăcut de scurt și simplu.
Poate sună exagerat, dar La Vita chiar iese în evidență față de localurile din jur. Am fost aici de mai multe ori, de la o seară de Ziua Îndrăgostiților cu toate mesele ocupate până la zile mai liniștite. Și chiar dacă și la La Vita se găsesc mici scăpări, localul acesta merită din plin o recomandare.
Poftă bună!
La Vita
Dan Špaňhel
Sunt Dan. Scriu doar despre ce am gustat eu însumi - de la taraba de pe stradă până la steaua Michelin. De dragul mâncării am străbătut jumătate de lume și am gustat tot ce se poate - ba chiar și ce nu se poate.
