Zerde: budinca turcească de orez cu șofran
Zerde este o budincă turcească de orez cu șofran. E un desert tradițional ale cărui origini datează din vremea Imperiului Otoman. Numele vine de la cuvântul persan "zard" ("galben").
Zerde se prepară în bucătăria turcească de secole și se numără printre preparatele dulci îndrăgite mai ales în Anatolia. Apare adesea la evenimente festive, la nunți și de sărbătorile religioase.
Ingredientul principal al desertului zerde este orezul, care se fierbe în apă împreună cu zahăr și șofran. Datorită șofranului, desertul capătă culoarea caracteristică, galben-aurie. Înainte de servire, zerde se ornează de obicei cu scorțișoară, semințe de pin, fistic, fructe uscate (stafide sau coacăze) și uneori cu boabe de rodie. Consistența acestui desert e mai lichidă decât, de exemplu, cea a budincii de orez sütlaç, un alt desert turcesc cu orez foarte cunoscut.
Diferența dintre zerde turcesc și sholeh zard iranian
Pentru că am vizitat Turcia după ce descoperisem bucătăria iraniană, n-aveam cum să nu observ asemănarea dintre desertul iranian sholeh zard și desertul turcesc zerde.
Desertul iranian sholeh zard seamănă foarte mult cu zerde turcesc. Ambele deserturi au în nume cuvântul persan "zard", care desemnează culoarea galbenă obținută cu ajutorul șofranului. Sholeh zard are însă o consistență mai densă și mai cremoasă decât zerde turcesc și, pe lângă orez, zahăr și șofran, conține de obicei și apă de trandafiri, iar uneori și cardamom.
Nu se știe care dintre aceste două deserturi a apărut primul. Amândouă au rădăcini istorice care coboară până în Persia medievală și în Imperiul Otoman. Cel mai probabil, cele două variante s-au dezvoltat în paralel și s-au influențat reciproc, având în vedere legăturile culturale strânse dintre Persia și Imperiul Otoman.
Eu am avut ocazia să gust zerde la renumitul restaurant Mithat Tirit (vezi Unde să mănânci în Konya?), specializat exclusiv în preparatul tirit, iar singurul desert pe care îl oferă este chiar zerde. Restaurantul nu are niciun alt preparat în meniu, lucru care (poate știi deja) îmi place enorm.
Desertul a fost ușor, răcoritor și în același timp plăcut de dulce. Față de desertul iranian sholeh zard, pe care îl aveam încă proaspăt în minte, a fost vizibil mai lichid. O porție m-a costat 130 TRY (3 EUR).
Poftă bună!
Dan Špaňhel
Sunt Dan. Scriu doar despre ce am gustat eu însumi - de la taraba de pe stradă până la steaua Michelin. De dragul mâncării am străbătut jumătate de lume și am gustat tot ce se poate - ba chiar și ce nu se poate.
