Ce să mănânci în Republica Moldova? Mâncăruri tradiționale moldovenești și preparate specifice | pagina 4 din 5
Berea moldovenească: Chișinău, Litra și lagerele din umbra vinului
Berea moldovenească trăiește în umbra vinului și a divinului, și totuși consumul ei crește de la an la an - astăzi a ajuns la 61 de litri pe an pentru fiecare locuitor cu vârsta de peste cincisprezece ani. Piața e dominată de lagerul blond Chișinău, de la o fabrică de bere care își trage originile din 1873 și care aparține azi concernului turc Efes, iar alături de el își face loc scena artizanală, în frunte cu fabrica de bere de familie Litra.
Barul de vinuri Wine.md: vin moldovenesc din automate cu autoservire, în Chișinău
Wine.md este o sală de degustare cu autoservire în centrul Chișinăului. Aici nu le toarnă nimeni oaspeților: la bar primesc un card, își toarnă singuri din automatele Enomatic porții mici de vinuri moldovenești și plătesc abia la plecare. Barul se află la intersecția numită Colțul Beat, unde se vindea vin încă de la sfârșitul secolului al XIX-lea, și se revendică drept prima sală de degustare a orașului de după 1985.
Barul Marlène: cocktailuri de autor în centrul Chișinăului
Barul de cocktailuri Marlène s-a deschis în centrul Chișinăului la cumpăna dintre anii 2019 și 2020, iar astăzi se află în fruntea clasamentelor locale. Ocupă parterul unei case istorice: trei camere inspirate de Art Deco și o curte ascunsă, cu o pergolă acoperită de viță-de-vie. Cocktailurile de autor sunt făcute din gusturi locale, de la rachiul de gutui la mierea de tei, iar ginul casei îl distilează în Danemarca.
Barul Eli-Pili: un clasic al nopților din Chișinău, care închide la șase dimineața
Eli-Pili este un clasic al nopților din Chișinău: un bar cu bucătărie care închide doar între șase și nouă dimineața și gătește aproape până la închidere. Numele e un joc de cuvinte rusesc care înseamnă "au mâncat și au băut", în decor se întâlnesc anii '50 de pe ambele părți ale Cortinei de Fier, iar în camera de karaoke de alături se cântă până dimineața.
Salată Șuba cu hering: heringul sub șubă
Salată Șuba cu hering, în rusă "heringul sub șubă", este o salată rece în straturi: hering marinat ascuns sub cartofi, morcovi și sfeclă roșie, legate cu maioneză și presărate cu ou ras. Acest clasic sovietic de Revelion din anii '70 a intrat atât de adânc în obiceiurile din Republica Moldova, încât restaurantele din Chișinău o țin în meniu tot anul - și se transformă lesne într-un aperitiv de zi cu zi.
Socinik: semiluna cu brânză de vaci din cantinele sovietice
Socinik e o prăjitură dulce din aluat fraged: un cerc pliat în două, din a cărui margine deschisă se iță umplutura de brânză de vaci. Nu e o specialitate moldovenească - l-a adus în Chișinău epoca sovietică și se vinde și azi la tot pasul, în supermarketuri și la tarabe. Își trage numele de la vechile lipii rusești, după care se numește și Ajunul Crăciunului în rusă.
Colaci: pâini de ceremonie împletite în cerc
Colacii sunt pâini dospite din făină de grâu, împletite din fire de aluat în formă de cerc. În Republica Moldova și în tot spațiul românesc însoțesc botezurile, nunțile, înmormântările și colindele de Crăciun; prin numele lor fac parte din aceeași familie cu koláč din Cehia, kołacz din Polonia sau kalaci din Rusia. Colacii mari, de ceremonie, se comandă din timp la brutărie, iar cei mai mici se vând în mod obișnuit în supermarketuri.
Syrok: batonul glazurat de brânză de vaci din fabricile de lapte sovietice
Syrok este un mic desert servit rece, din brânză de vaci îndulcită învelită într-un strat subțire de ciocolată, o invenție a fabricilor de lapte sovietice. În Republica Moldova s-a încetățenit sub numele românesc de brânzică glazurată și îl produc mai multe mărci locale. Întregul spațiu postsovietic, din Ucraina până în țările baltice, îl cunoaște sub nume proprii, iar în Ungaria din el s-a născut Túró Rudi.
Riajenka: băutura fermentată postsovietică din lapte copt
Riajenka se face din lapte care mai întâi se coace câteva ore și abia apoi se pune la fermentat - așa că nu bacteriile o deosebesc de iaurt, ci laptele însuși. Clasicul slavilor de răsărit a fost dus de fabricile de lapte ale Uniunii Sovietice în tot imperiul, iar în Republica Moldova se vinde și azi sub numele românesc lapte covăsit; româna nu are un cuvânt propriu pentru ea.
Borș acru: zeama fermentată din tărâțe pentru ciorbele românești și moldovenești
Borșul acru, numit și borș de tărâțe, este zeama acră fermentată din tărâțe de grâu cu care se acresc ciorbele în tot spațiul românesc - de la zeamă la ciorbă, cu centrul de greutate în Moldova istorică, de pe ambele maluri ale Prutului. Borșul rusesc îi este doar omonim, nu rudă. Acasă se pune cu maiaua huște, dar se vinde și la sticlă.