Ce să mănânci în Republica Moldova? Mâncăruri tradiționale moldovenești și preparate specifice | pagina 3 din 5
Divin: distilatul de vin moldovenesc cu nume dumnezeiesc
Divinul este distilatul de vin moldovenesc: obținut din vin alb și învechit cel puțin trei ani în butoaie de stejar, poartă o denumire protejată valabilă pentru toată Republica Moldova. Numele, apărut în anii '90, este în același timp o prescurtare de la distilat de vin și adjectivul divin - înlocuitorul cuvântului interzis coniac. Categoriile de la VS la XXO copiază modelul coniacului, iar în cupaj, spre deosebire de vinarsul românesc, are voie să intre și sirop de zahăr.
Trandafirată: lichior din petale de trandafir
Trandafirata se macerează din petale de trandafir de Damasc - mai întâi cu zahăr și lămâie, apoi cu rachiu. Lichiorul dulce este un clasic de casă în Republica Moldova și în România, deși în România același cuvânt desemnează azi mai des o limonadă de vară din trandafiri. În Republica Moldova îl îmbuteliază și fabrica de lichioruri din Bulboaca, din petale culese manual în raionul Anenii Noi.
Nucată: lichior din nuci verzi, necoapte
Nucata este lichiorul din nuci verzi, necoapte, pe care îl cunosc gospodăriile din Republica Moldova și din România - rudă cu nocino din Italia, cu vin de noix din Franța și cu lichiorul de nuci verzi al cehilor. Crama Castel Mimi din Bulboaca face din el un balsam "domnesc": la nuci adaugă vin din Traminer și Muscat, două feluri de pelin și hamei, așa că începutul dulce se încheie cu o amăreală de vermut.
Must: suc de struguri la jumătatea drumului spre vin
Mustul e sucul de struguri din recolta proaspătă, așa cum se bea toamna în Republica Moldova și în România - dulce, tulbure și tot mai neastâmpărat de la o zi la alta, pe măsură ce drojdiile își fac treaba. Când începe să facă bule, devine echivalentul vinului tânăr ceh numit burčák; următoarei faze moldovenii îi spun tulburel. Pentru că nu poate fi transportat, se bea doar câteva săptămâni pe an și numai acolo unde s-a născut.
Piața Centrală: principala piață a Chișinăului
Principala piață din Chișinău aprovizionează orașul din 1825: hale acoperite cu lactate, carne și pește viu, rânduri de tarabe în aer liber cu struguri din soiuri moldovenești, legume și chiar jujube, iar la intrări chioșcuri cu pateuri prăjite. Sifonul de la automat îl toarnă aici o doamnă cu șorț, iar pe băncile din jurul pieței femei venite de la sat vând brânză de casă și zmeură.
Restaurantul Acasă la Mama: bucătărie moldovenească de casă în Chișinău
Acasă la Mama este un restaurant din Chișinău cu bucătărie moldovenească de casă - numele spune tot, iar localul arată și gătește pe măsură: covoare țesute, ceramică populară și rețete de la gospodinele de la țară. Preparatele-vedetă sunt zeama de găină și mămăliga cu pește și mujdei, iar în meniu se întâlnesc straturile moldovenesc, românesc și postsovietic.
Bucuria: legenda dulciurilor moldovenești
Bucuria este cel mai mare producător de dulciuri din Republica Moldova, fondat la Chișinău în 1946. Bomboanele fabricii - vișinele și strugurii în ciocolată, Meteorit sau prunele uscate Chișinăul de seară - se numără printre cele mai cunoscute gusturi ale țării. Doi dintre directorii ei au ajuns prim-miniștri, iar cutiile de bomboane cu sigla ovală sunt un suvenir tipic pe care vizitatorii îl iau acasă.
Ce să aduci din Republica Moldova?
Din Republica Moldova am adus mai ales prune uscate - cu miez de nucă de la Rifero și în ciocolată de la Bucuria - plus kozinak Noor, covrigei Galfim și turtă dulce din Cahul. Partea sovietică a cumpărăturilor o reprezintă pâinea Borodinski cu coriandru și salamul Moscovita, iar o bucățică de Ucraina vine din jerky-ul de pește și turta dulce de la Kiev.
Borș roșu: supa groasă din sfeclă, varză și carne
În Republica Moldova, borșul de sfeclă se numește borș roșu și în meniuri e la fel de firesc ca supele locale. În Basarabia l-au adus vecinii ucraineni, cantinele sovietice l-au răspândit în toată țara, iar azi site-urile moldovenești scriu despre el ca despre gustul copilăriei. În bol găsești de obicei sfeclă, varză, fasole și multă carne, iar alături smântână, un ardei iute și pampuște cu usturoi.
Soleancă: supa rusească acră cu mezeluri și castraveți murați
Soleanca s-a încetățenit în Republica Moldova într-atât, încât o gătesc restaurantele, cantinele și localurile non-stop - deși localnicii continuă să-i spună ciorbă rusească. E o supă groasă, acră și sărată, din mai multe feluri de carne și mezeluri, cu castraveți murați, măsline și lămâie, servită cu smântână; vine din Rusia și s-a răspândit în tot fostul bloc estic.